Transformare digitală a orașului Chișinău – 2030

Strategia acoperă principalele inițiative pentru un oraș colaborativ, conectat și receptiv. Documentul integrează, de asemenea, tehnologii digitale și utilizează date la nivel de oraș pentru a răspunde nevoilor cetățenilor.
Chișinăul va oferi cetățenilor săi într-un mod sustenabil cea mai înaltă calitate a vieții și cel mai bun climat antreprenorial, prin soluții inteligente și inovatoare.
Cadrul de transformare digitala a fost dezvoltat pentru a descrie obiectivul și domeniul de aplicare al programului. Acesta acoperă principalele inițiative care trebuie asumate pentru a oferi rezultatele scontate.
De asemenea, acesta acoperă proiectele importante în care tehnologiile informaționale și de comunicații (TIC) vor juca un rol semnificativ și vor aduce o valoare adăugată, punând în centru principalele domenii societale.

CADRUL DE TRANSFORMARE DIGITALĂ

Introducere

Un program de transformare digitală are multe dimensiuni și este un program pe termen lung cu efecte de durată. Prin urmare, este de maximă importanță să existe un cadru clar pentru a înțelege, explica și delimita programul. Pentru liderii orașului, acesta reprezintă un model bun pentru a înțelege, a conveni și a executa strategia sau foaia de parcurs a transformării digitale. Aceasta va permite Chișinăului să se transforme ca oraș pentru a face față tuturor provocărilor și a-și îndeplini aspirațiile viitoare.

Cadrul propus se bazează pe experiența programelor similare de Orașe Inteligente, și se concentrează pe procesele de activare (acțiuni și/sau inițiative de sprijin) prin care utilizarea tehnologiei și a datelor, împreună cu schimbarea organizațională, pot rezulta în atingerea obiectivului final și contribui la realizarea viziunii propuse pentru Chi șinău în mod mai eficient și durabil.

1-0_Cadrul-Transfrmare-Digitala

Inițiative

Pilonii din diagramă reflectă inițiativele propuse. Sunt domenii de activitate, aflate sub controlul orașului, care au o coerență logică. Aceștia sunt, de obicei, și sub responsabilitatea specifică a unui viceprimar sau a unui departament din cadrul primăriei. În cadrul fiecărei inițiative ar trebui lansate mai multe proiecte, cu rezultate specifice, calendar, buget și rezultate.

Am identificat, deocamdată, 6 „inițiative” sau „domenii” de bază pe care trebuie să se concentreze programul Chișinău Smart City 2030 pentru atingerea obiectivului final.

  • Mobilitate

    Mobilitatea include agenda generală pentru ca cetățenii să se deplaseze și afacerile să funcționeze fără probleme, ecologic și cu respect pentru asigurarea unui trai decent în oraș. SMART Mobility îmbunătățește accesibilitatea locală, națională și internațională, prin furnizarea unui sistem de transport bine organizat și disponibilitatea excelentă a serviciilor IT de sprijin. Include transportul public, mașini, managementul traficului, suport pentru biciclete și pietoni și managementul parcărilor.

  • Agenda Verde

    Agenda Verde acoperă toate echipamentele/sistemele de măsurare și acțiunile pentru a ajuta orașul să fie eficient în consumul de energie, să fie curat din punct de vedere ecologic și să prevadă mecanisme de îngrijire a solului, apei și aerului pentru a reduce poluarea. Tot aici se include managementul deșeurilor dar și aspirațiile pentru o industrie circulară.

  • Siguranță și securitate

    Siguranța și securitatea se referă la agenda de siguranță a cetățeanului, mai exact bunăstarea generală și sentimentul de protecție. Include monitorizarea și în caz de urgență, cea mai bună organizare a serviciilor de urgență. O atenție sporită, într-o societate digitală, se concentrează pe riscurile de securitate cibernetică și măsurile de protecție.

  • Social

    Orașul are responsabilitatea directă de a oferi servicii pentru agenda socială a cetățenilor. Cele mai importante sunt cele din sistemul educațional (școli, grădinițe), sistemele de sănătate (spitale și îngrijire primară), sectorul cultural (muzee, teatre etc.) și programele sociale individuale.

  • Economic

    Un obiectiv principal al „Programului Transformare Digitală Chișinău 2030” este și ambiția consolidării unui climat antreprenorial sănătos pentru mediul de afaceri. În acest sens, acțiuni specifice și proiecte trebuie implementate permanent. În principiu, aceasta ar include diminuarea actului birocratic și prestarea serviciilor și informației pentru business în mod digital.

  • Operațiuni financiare și servicii publice

    Administrarea și procesele primăriei ar trebui optimizate pentru a sprijini cetățenii și companiile. Toate activitățile, acțiunile, proiectele care au ca obiectiv transformarea digitală a primăriei sunt incluse în această inițiativă. Aceasta vizează managementul financiar al orașului, furnizarea de servicii TIC și accesul la servicii publice în mod digital.
    Dacă pe parcursul ciclului de viață al programului Chișinău Oraș Inteligent 2030, va fi considerată necesară identificarea de activități specifice noi sau se va produce o regrupare a activităților, acest lucru va fi doar benefic.

Inițiative de facilitare

Inițiativele sunt programe cheie sau proiecte care oferă „valoare” cetățenilor și întreprinderilor.

Cu toate acestea, programele date pot fi executate doar atunci când sunt susținute de „inițiative de activare”. Aceste 4 inițiative de activare sau de facilitare identificate sunt:

  • Guvernanță și planificare

    Complexitatea și natura multidimensională a programelor de transformare digitală necesită o structură de guvernanță explicită și clară. Această guvernanță va trebui, de asemenea, să planifice și să adapteze în mod iterativ țintele/conținutul și cronologia programelor.

  • Ecosistem: managementul parteneriatelor, comunicare, competențe

    Succesul final al programelor de transformare digitală se materializează doar atunci când utilizatorul, cetățeanul și companiile participă, utilizează și se expun asupra serviciilor oferite. În plus, aceste programe ar trebui explicate, comunicate și discutate cu toate părțile interesate. În același context, maturitatea inerentă în domeniul TIC a utilizatorilor ar trebui stimulată printr-o campanie de promovare a competențelor specifice. Toate aceste inițiative sunt incluse în definiția „ecosistem”.

  • Platformă TIC (soluții, conectivitate, date deschise)

    După cum se precizează în viziune, aceste rezultate sunt realizate prin soluții inteligente inovatoare. Experiența ne demonstrează că o strategie TIC coerentă, bazată pe conectivitate omniprezentă, internet, date deschise și aplicații moderne (majoritatea bazate pe cloud) sunt esențiale pentru adoptarea programelor de Oraș Inteligent.

  • Politici, cadrul legal, finanțare

    Nu în ultimul rând, vor fi necesare noi forme de reglementare și raporturi juridice, inclusiv parteneriate publice-private și noi modele de achiziții, pentru a implica diferite părți interesate și a activa diverse parteneriate în realizarea obiectivelor propuse. De asemenea, cadrul local de reglementare are nevoie de ajustări coerente.
    O atenție deosebită trebuie acordată dezvoltării capacităților financiare naționale și locale, precum și atragerii fondurilor și investițiilor private și internaționale, întru atingerea obiectivelor.

GUVERNANȚĂ ȘI PLANIFICARE

Executarea cu succes a Planului de Transformare Digitală Chișinău 2030 va necesita un model de guvernanță și un proces de planificare consistent, concentrat și explicit.
Corelația execuției cu succes a proiectelor cu managementul acestor proiecte este extrem de mare.

Primul nivel de management se ocupă de „proiectele” în sine. Aceste proiecte se încadrează într-o inițiativă (mobilitate, verde, back-end etc.) și au un scop clar și un rezultat țintă. Este important numirea și împuternicirea în mod clar ai liderilor de proiect pentru aceste proiecte separate.

Proiectele susțin o „inițiativă” și, ca atare, sunt consolidate în cadrul acestei inițiative pentru a contribui la ambiția generală. Pentru un scop mai larg de gestionare a agendei de transformare digitală, toate inițiativele sunt esențiale pentru succesul final. Din această perspectivă, modelul de guvernare propune să existe un „proprietar de inițiativă” care să revadă proiecte din acest domeniu. Proprietarul inițiativei poate să consolideze rezultatele, să acorde atenție beneficiilor încrucișate, să indice dependențele, să stabilească prioritățile corecte și să alinieze proiectele. De fapt, „posesorul inițiativei” este un adevărat „rol” în cadrul Primăriei și Programului de
Transformare Digitală Chișinău 2030. Acest rol poate fi asumat de o persoană dedicată, un viceprimar sau un expert extern „împuternicit”.
Posesorii inițiativei formează „împreună” programul de Transformare Digitală Chișinău 2030. Ei se reunesc împreună în Oficiul Programului de Transformare Digitală (OPTD). Acest birou se raportează de fapt la primar, pentru a avea o legătură directă cu executivul. Bordul TIC, în calitate de principal contribuitor la îndeplinirea programului de Transformare Digitală, este membru din oficiu al OPTD.

„Experți” dedicați ar putea fi adăugați sau invitați la necesitate în acest Oficiu.
Procesele interne, rolurile și responsabilitățile tuturor părților interesate din OPTD sunt definite într-un model RECI clar, ceea ce înseamnă „Responsabil, Evaluabil, Consultat sau Informat”.
Se recomandă pentru o traiectorie de succes la realizarea programului, luarea în considerare a acestor aspecte legate de guvernanță și capacități (persoane și abilități necesare).

ECOSISTEM

Părți interesate – Comunicare – Abilități
Programele de transformare digitală necesită o implicare foarte largă a diferitelor părți interesate. Dintr-un pur „consum de servicii” sau din punct de vedere al beneficiilor, părțile cheie vizate sunt cetățenii, de la tineri la bătrâni, de la angajați până la cei susținuți social, precum și companiile. Activitatea de bază a Primăriei este de a oferi cele mai bune condiții de viață și servicii acestor actori cheie vizați. Acest lucru se reflectă clar și în declarația de viziune privind Transformarea Digitală a Chișinăului 2030.

Ca parte a îndeplinirii aspirațiilor acestui program, atragerea de noi parteneri interesați și activarea de noi sponsorizări externe ar trebui avute în vedere. Aspirațiile programului sunt de așa ordin, ca ar fi benefică implicarea programelor guvernamentale internaționale, precum și investitorii privați. În mod special proiectele care necesită resurse considerabile de capital sunt cele ce țin de eficiența energetică, de consum sau de construcții inteligente, ce necesită sponsori și investitori externi.

Majoritatea serviciilor, care vor fi oferite într-un mod inovator, datorită utilizării tehnologiilor TIC, se vor baza pe contribuțiile diferitelor agenții guvernamentale la nivel național (social, sănătate, securitate etc.), diferite instituții precum poliția, serviciile de urgență sau agențiile centrale implicate în procesele de e-guvernare.
Serviciile online sunt cele mai eficiente deoarece permit și „integrarea” livrării lui, precum și optimizarea procesului birocratic. Din această perspectivă, toate aceste agenții sunt părți vizate esențiale pentru a face eficient programul Transformarea Digitală a Chișinăului 2030.

Educația digitală, conștientizarea digitală și cunoștințele sunt piatra de temelie a programului. Sistemul academic se poate baza în mare măsură pe crearea de conținut, așa cum este furnizat de Tekwill sau de alți jucători similari. Exploatarea datelor, deoarece se află în registrele naționale sau ale orașelor, poate fi efectuată de dezvoltatorii din startup-uri creative sau de actori cunoscuți. Toți acești „experți” sunt părți interesate cheie care se angajează în execuția programului.

„Implicarea” tuturor acestor actori „cetățeni, întreprinderi, sponsori, agenții, furnizori de tehnologie” necesită o atenție specifică a programului: managementul părților interesate. Această gestionare începe cu un plan de comunicare transparent, sesiuni de informare și portaluri de informare dedicate, angajamente multidisciplinare în proiecte și noi modele de contractare, cum ar fi parteneriatele public-private.
O analiză atentă a altor programe de transformare digitală indică în mod clar importanța acestui aspect al programului. Ar trebui de luat în calcul un program de comunicare sonor și o unitate responsabilă cheie, ca parte a OPTD.

PLATFORMA TIC

Soluții, conectivitate, date deschise
Declarația de viziune indică clar că dimensiunea „inteligentă” provine din soluțiile inteligente inovatoare, bazate pe utilizarea creativă a tehnologiilor TIC.
Prin urmare, este de maximă importanță să acordăm atenția corectă „platformei” care trebuie creată pentru a oferi aceste soluții inteligente. O platformă este oferta combinată de modele de rețea, de capacități de calcul și de dezvoltare a aplicațiilor, care permit un model de servicii consistent, deschis și pregătit pentru viitor.


Ingredientele cheie ale platformei TIC ar putea fi rezumate la soluții, conectivitate și date deschise.

  • Soluții

    Scopul final este de a oferi utilizatorilor finali servicii sau aplicații care le sunt de folos cu adevărat. Aceste soluții variază de la servicii de rezervare, servicii de ticketing, servicii de informare, servicii de plată, servicii de monitorizare etc. Sunt oferite întrun mod foarte flexibil, pe telefoane mobile, laptopuri și PC-uri sau în chioșcuri sau terminale de informații. Informațiile pot fi preluate sau introduse într-un mod ușor de utilizat. Arhitectura acestor aplicații software trebuie să adere la noile abordări asupra software-ului și să aplice concepte de programare nativă în cloud, API-uri deschise (interfețe de programare a aplicațiilor) și modele de licențiere open-source.

  • Conectivitate

    Datorită internetului, lumea de astăzi permite conectivitate omniprezentă (pretutindeni, întotdeauna). În general, această conectivitate poate fi rezumată ca disponibilitatea internetului de mare viteză (bazat pe fibră, chiar și pe ultimul kilometru) și a rețelelor mobile de mare viteză (5G). Importanța acestei ultime tehnologii se referă și la introducerea inerentă a IoT (internetul lucrurilor) care este reflectată de senzori și dispozitive, peste tot în oraș. Acești senzori și dispozitive colectează datele pentru a fi stocate, analizate și gestionate și oferă informații și servicii mai bune cetățenilor. Pregătirea aplicațiilor „inteligente” se bazează pe disponibilitatea acestor rețele și conectivitate. Implicarea și alinierea cu furnizorii de telefonie sau cu companiile de utilități este crucială pentru dezvoltarea programului de Transformare Digitală în viitor.

  • Date deschise

    În afară de conectivitate, utilizarea acestor date sau a registrelor de date existente este o altă piatră de temelie a unui program de transformare digitală. În domeniul de activitate al unui oraș, o mulțime de date sunt gestionate de primărie. Aceste date sunt uneori private, dar uneori ar putea fi folosite și pentru optimizarea furnizării unor servicii (informații despre terenuri, informații despre contracte, proprietăți, etc.) Deschiderea acestor registre pentru a fi exploatate și utilizate în diferite aplicații este un impuls pentru adoptarea programului de Transformare Digitală. Există instrucțiuni clare de politică și standarde tehnice, propuse pentru a realiza acest lucru. În plus, așa cum s-a menționat deja în capitolul conectivitate, colectarea de date prin utilizarea senzorilor și a dispozitivelor de măsurare (de exemplu, contorizarea inteligentă) va exploda. Colectarea acestor date este importantă și dezvoltarea de aplicații inteligente pentru a exploata informațiile din aceasta.
    Cel mai important în crearea platformelor TIC este respectarea unor criterii cheie.

    • Soluțiile tehnice se bazează pe standarde deschise;
    • Datele sunt disponibile intern și extern (date deschise);
    • Soluțiile tehnice sunt construite modular;
    • Sistemele sunt construite pe platforme digitale comune (internet, cloud).

POLITICILE, REGLEMENTĂRILE, BUGETUL

Realizarea transformării digitale nu se poate concentra doar pe aspectele tehnice. De
fapt, cadrul legal, modelul de afaceri și finanțarea sunt cruciale în acest sens.

  • Politică și reglementări legale

    Reglementările legale ar trebui verificate și adoptate pentru a aborda elemente cruciale precum datele deschise, protecția datelor, securitatea cibernetică, proprietatea, confidențialitatea. Ar trebui făcută o evaluare corectă a legislației
    actuale și a cadrului de politici, pentru stabilirea acțiunilor/deciziilor corective.

  • Modele de finanțare

    Discuțiile și deciziile privind finanțarea constituie o parte integrantă a unei implementări de succes și trebuie luate în considerare în evaluări. Investiția în platforma de Transformare Digitală este semnificativă, deși nu profundă atunci când este pusă în contextul bugetului general de funcționare al unui oraș. Cu toate acestea, merită să luăm în considerare diferite formate de finanțare.
    Finanțarea poate proveni din diferite scenarii:

    • Finanțare internă din bugetul capital
    • Finanțare internă din bugetele operaționale (dar adesea împărțită între departamente)
    • Granturi publice (sponsori naționali sau internaționali)
    • Cercetare și dezvoltare din industrie (de obicei, ca parte a pilotărilor)
    • PPP cu Industria (potențial pentru promovarea unui număr de servicii)
    • Fonduri de pe piață (împrumuturi ca parte a proiectelor, participațiuni ca părți a concesiunilor).

    Beneficiarul valorii nu este neapărat cel care debursează resursele. În principiu, prestatorul de servicii obține beneficiile, iar funcțiile de suport tehnic fac investițiile.

PLANUL DETALIAT

După cum se menționează în metodologie, după viziune, obiective și inițiative, este important să se alinieze prioritățile, să se definească o foaie de parcurs și un calendar și să se asigure resursele și capacitățile necesare pentru lansarea și gestionarea programului.

La etapa de față, acest document se concentrează pe VIZIUNEA de Transformare Digitală a Chișinăului 2030, și să ofere un cadru pentru a prezenta inițiativele corecte, programele potrivite pentru a înțelege domeniul general și aspirațiile proiectului.

Următorii pași ai programului includ elementele de mai jos:

  • Priorități

    Un număr anumit de inițiative conțin seturi de proiecte care au fost deja parțial demarate, parțial preconizate sau examinate. Este importantă selectarea proiectelor potrivite și prioritizarea lor. Întrucât abordarea generală este de asemenea să se bazeze pe realizările existente și pe pașii deja întreprinși, este important să se facă o analiză corectă „ca atare” a situației pentru a defini prioritățile și pentru a utiliza platformele și sistemele existente la nivel național.

  • Foaia de parcurs

    Planificarea în timp a unui proiect și definirea datei de început și de sfârșit, presupune schițarea unei foi de parcurs. În domeniul extins al programelor de transformare digitală, este important să se listeze ”victoriile rapide”, proiectele pe termen scurt, mediu și lung. Vor fi necesare proiecte pe termen lung pentru a construi „platforma” durabilă pe care vor fi implementate toate proiectele ulterioare.

  • Resurse/capacități

    Este necesară o analiză atentă a capacităților necesare pentru implementarea programelor. Evaluarea capacităților ar trebui făcută în ceea ce privește realitatea din momentul de față, dar va conduce cu siguranță la căutarea și definirea resurselor suplimentare, expertiza și implicarea părților interesate. Resursele includ capitalul uman și sursele de finanțare. De asemenea, acest capitol va sugera surse potențiale de capabilități care trebuie contactate

KPI-URI SAU VALORI

Evaluarea rezultatelor programului Transformarea Digitală a Chișinăului 2030 este o necesitate clară. Monitorizarea progresului continuu și verificarea rezultatelor investițiilor și inițiativelor sunt cele mai bune practici în managementul general al programului.

Cu toate acestea, complexitatea acestui program necesită un model de „indicatori cheie de performanță pe nivele”.

Modelul propus se bazează pe cadrul valoric al afaceri.

Acesta definește clar ierarhia aspirațiilor pentru a fi realizare.

  • La nivel superior, Primăria dorește să obțină rezultate care sunt direct legate de calitatea serviciilor oferite de oraș pe care cetățenii/afacerile o experimentează ca și consecință. Ei nu sunt preocupați de modul în care a fost realizată o implementare tehnică, ci doar de cât de bine funcționează mobilitatea în general în oraș sau cât de curat este aerul. Aceste niveluri superioare sunt KPI-urile executive care ar trebui să fie în concordanță cu agenda politică a Consiliului Municipal.
    KPI-urile executive pot fi făcute „tangibile” exprimându-le în indicatori financiari. KPIurile financiare la nivel de primărie oferă dovezi cantitative, și nu doar dovezi calitative. Câteva exemple clare sunt „costul total al transportului public”, creșterea PIB-ului orașului, costurile de funcționare ale Primăriei”.
  • Măsurarea inițiativelor se poate face pe 2 niveluri. Un nivel sunt KPI-uri clare de operare a acestor servicii, iar celălalt nivel sunt măsurători clare ale rezultatului proiectelor specifice. Importanța introducerii cadrului valorii de afaceri se traduce într-un model corect de măsurare a succesului, care arată clar că un program de Transformare Digitală este realizat de TOATE activitățile de servicii ale Primăriei și are impact asupra tuturor
    cetățenilor. O măsurare parțială a inițiativelor sau proiectelor nu ar contribui la ambițiile corecte ale acestui program.

Acest model este puternic aliniat cu metodologia ORC (obiective, rezultate cheie) care ar trebui să ghideze și performanța echipelor care lucrează la aceste programe.

CONCLUZII

Acest document conturează declarația-cheie de VIZIUNE pentru Transformarea Digitală a Chișinăului 2030. Acesta a fost elaborat pe baza unui cadru de Transformare Digitală, care permite structurarea diferitor inițiative, inițiative de sprijin și proiecte individuale într-o construcție holistică.

Mai mult, Viziunea este o reflecție, în care extindem definiția unei transformări digitale dincolo de tehnologie și susținem rolul central al orașul Chișinău care îl joacă în dezvoltarea locală și internațională dar și sporește schimbul de bune practici.
Concentrându-ne pe cum să construim și să livrăm inițiative inovatoare cu impact real (adaptate la realitatea și unicitatea Chișinăului), ne propunem să ajutăm Primăria Chișinăului și partenerii de dezvoltare să identifice noi modalități de rezolvare a provocărilor urbane – spre 2030, si dincolo.

Pentru a conduce și a menține impulsul acestui program, a fost făcută o sugestie clară de a crea un centru de inovare sau birou al programului de transformare digitală.
Experiența altor programe de transformare digitală și literatura disponibilă ne-au învățat câteva lecții care trebuie considerate sau direcții care trebuie urmate pentru a ne asigura că acest program se conformează așteptărilor sale.

Ierarhia necesităților

Conform teoriei lui Abraham Maslow în jurul ierarhiei piramidale a necesităților, a fost dezvoltat un model pentru a arăta ierarhia elementelor programului care trebuie luate în considerare pentru a face acest program de succes.

  • Nivelul 1: Guvernanță și plan

    După cum s-a indicat în mod clar, un plan de transformare digitală este un program cu mai multe părți interesate, multianual, cu mai multe fațete. Condiția de bază pentru succes este modelul de guvernanță adecvat, viziunea clară și stabilirea obiectivelor și o analiză corectă a capacităților și resurselor pentru a realiza acest lucru. Strategia fără executare este doar o halucinație.

  • Nivelul 2: Echipa de execuție – implicarea părților interesate

    Implicarea experților, a liderilor de proiect, a profesioniștilor TIC este obligatorie pentru executarea planului de acțiuni. Tehnologia nu numai că va face diferența. O conditio sine qua non este crearea biroului programului de Transformare Digitală, cu lideri de inițiativă, cu un obiectiv clar și un plan detaliat. După cum s-a explicat în capitolul Ecosistem, conexiunea și implicarea diferitelor părți interesate este o altă condiție pentru succes. Serviciile, integrarea serviciilor și transformarea digitală necesită o legătură strânsă cu utilizatorii, aplicațiile și deținătorii de procese.

  • Nivelul 3: Finanțare – sponsorizare

    Proiectele de Transformare Digitală au o aspirații largi și un cadru de investiții. Unele dintre activitățile de infrastructură sau investițiile în eficiență energetică vor necesita scheme de finanțare adecvate. După cum s-a explicat în inițiativa de facilitare a finanțării, aceasta va necesita gândire creativă pro-activă și noi modele de finanțare și cooperare.

  • Nivelul 4: Victorii rapide

    Deși, programul Transformarea Digitală a Chișinăului 2030 aspiră la rezultate tangibile pentru 2030, acest lucru nu împiedică atingerea unor ținte inovatoare sau victorii rapide într-un interval de timp mai scurte pe anumite dimensiuni. Au fost făcuți câțiva pași importanți pentru a face față lucrurilor precum mobilitatea, serviciile online sau instrumentele de plată. De asemenea, crearea registrelor de date de bază permite definirea și executarea rapidă a ofertelor de servicii cu valoare adăugată.
    Concentrarea asupra unor victorii rapide, în paralel cu platforma durabilă și obiectivele vizionare, va asigura motivația părților interesate și încrederea în rezultatele finale. Aceasta ar trebui să fie o parte inerentă a strategiei.

  • Nivelul 5: Programul de transformare digitală

    Scopul final ține de atingerea rezultatului planului general, care poate dura câțiva ani. Iar, înțelegerea și acceptarea comună a viziunii, precum și angajamentul deplin față de inițiativele necesare vor duce la rezultatele finale și la atingerea celor 2 obiective țintă: calitatea ridicată a vieții pentru cetățenii și vizitatorii și un mediu antreprenorial prosper.

Surse:
1) ”Chișinău – Oraș Inteligent” 2030
Un concept de modernizare prin digitalizare 2030 activitatea Primăriei

REFERINŢE:
1) About SMART Cities. Cities, Events, Journal
2) Digital Compass: The European Way for the Digital Decade, 2021.
3) EU Delegation, UNDP Moldova, 2020. EU4Moldova: Focal Regions Programme
Coverage: Municipalities of Ungheni and Cahul and neighbouring communities
Beneficiaries: Citizens and communities from Ungheni and Cahul regions, Local Public Authorities, local civil society organizations
4) PNUD Moldova: proiect Orașe verzi durabile pentru Moldova.